duminică, 20 februarie 2011

Pur sentiment

As putea sa iti descriu absolut tot ceea ce simt in cateva cuvinte..dar nu are avea rost. Ai rade si ai pleca. Ai spune ca sunt nebuna, dar in aceelasi timp te-ai apropia si mi-ai spune ca este adevarat. Te-as privi in ochi si ti-as spune cu rusine, ca imi este frica. La intrebarea de ce, as putea sa iti raspund mai multe..dar am sa o zic in cateva cuvinte.
Poti fi inger si poti sa fii demon, poti sa ma salvezi poti sa ma afunzi in abisul durerii. Chiar daca vrei, nu ma vei putea salva pentru ca intotdeuna va exista aceel ceva ce te va face sa te inotrci la ea.
Nu ar exista motive ca tu sa simti ca e altfel...cand eu sunt in inima ta. Existena mea acolo este pusa sub semnul intrebarii, iar eu ma lupt cu ea, ca tu sa existi in ea.
Poti fi ingerul pierzaniei si de asemenea dorinta ta de a salva, sa ne salveze, dar tot timpul ne vom lupta cu oare daca, si niciodata nu vom fi siguri de ceea ce se va intampla. VIitorul este incert si este posibil, ca tu...sau eu...sa nu existam in el in aceelasi timp. Pot doar sa te fac sa te uiti inapoi si sa ne pierdem in privirile si surasurile senine..in tot ce e mai bun din noi.



" Welcome to a trip
Into my hurt feelings
To the centre of my soul
You better bring a light
To find the house of meanings
In the labyrinth of yes or no. "

joi, 10 februarie 2011

Pana de idei

Nu am idei sa scriu ceva. Este nasol, stiti cand aveti cheful ala nebun de a scrie ceva, dar nu iti ies domne frazele, ca nu ies!
Mda... asa ca am sa postez ceva din mini-mini-biblioteca mea, ceva mai vechi:
 
Negare


Iti neg privirile si neg chimia dintre noi. De ce?! pentru ca pot si ca vreau!
As putea sa fiu dura, as putea sa te privesc in ochii si sa iti demonstrez ca nu simt nimic, dar as minti. Nu pot sa spun ca s-a terminat, cand abia incepe. Nu pot sa neg cand imi zambesti. Nu pot sa neg cand imi povestesti lucruri inutile , care te framanta si te fac sa te uiti adanc in ochii mei, dincolo de aparente.
Nu pot sa nu te socotesc un copil care are nevoie de afectiune. Nu pot sa neg faptul ca as vrea sa iti pot vorbi, sa te pot calma. Sa iti spun ca va fi bine. Nu pot sa nu rad cand esti agitat pentru ceva, cand te prefaci in rasul tau ca nu te simiti ametit de ceea ce ti se intampla.
Nu pot sa neg ca nu mi se strange inima cand te vad cu ea. Nu pot sa neg ca imi vine sa sparg totul in jurul meu cand realizez ca ea zambeste...din cauza ta.
Sunt in stadiul in care ratiunea imi spune...fa pasi in spate nu te lasa purtata de val, ai grija...ai grija de suflet. 
Am ajuns sa cred ca ratiunea iubeste sufletul, insa in perfidia sa, sufletul o tradeaza in proportie de 99% din cazuri.
Simt ca o sa fie bine, dar sunt prea pesimista ca sa caut in privirea ta...ceea ce mi-as dori sa ai curaj sa faci.


PS: Tot ceea ce scriu duce spre fictiune inspirata din realitate, la unele lucruri se exagereaza:)